De ce NU pot rămâne însărcinată
Bolile autoimune, cum ar fi cele tiroidiene, boala celiacă, diabetul zaharat de tip1, boala inflamatorie a intestinului și psoriazisul sunt în creștere în ultimii 20 de ani.
În conformitate cu mai multe studii științifice, aceste boli sunt legate de tulburările de reproducere: endometrioza, PCOS, îmbătrânirea ovariană prematură (POA) și infertilitatea idiopatica (însemnând infertilitate pe nici un motiv cunoscut). Practic, o boală autoimună este o problemă a sistemului imunitar.
În mod normal, sistemul imunitar acționează ca un protector împotriva invadatorilor străini (cum ar fi microbii, bacteriile și virusurile), iar sarcina sa este de a ataca acești invadatori străini pentru a ne menține sănătoși.
Cu toate acestea, atunci când cineva are o tulburare autoimună, sistemul imunitar devine exagerat și începe să atace părți ale corpului de bază non-străine, țesuturi și organe și determină întregul corp să aibă o inflamație și să devină ostil. După cum ne putem aștepta, acest lucru are un impact negativ asupra fertilității.
Într-o astfel de situație, sistemul imunitar poate ataca sperma și embrionii, făcând concepția și sarcina destul de dificilă.
În plus, sistemul imunitar al unei femei, prin boala ei autoimună poate ataca, de asemenea, propriile ei ovare, determinand îmbătrânirea prematura a ovarelor (POA) și/sau PCOS. Practic, organismul atacă propriile țesuturi și nu este un mediu primitor pentru ca fertilitatea sau sarcina sa prospere!
Ce înseamnă asta pentru fertilitatea ta?
-
proasta digestie
-
boli recursive
-
iritații ale pielii
-
probleme cu zahărul din sânge (cum ar fi hipoglicemia)
-
alergiile
-
oboseala extremă
-
durerile musculare și articulare
-
dificultăți de concentrare
Cele mai recente cercetări publicate în revista medicală ginecologică, „Jurnalul European de Endocrinologie, Reproducere Umană” arată asociații puternice între tulburările de reproducere si endometrioza (care este cea de-a doua cea mai frecventă cauză de infertilitate), AITD, POA si PCOS.
De fapt, un studiu polonez de endocrinologie a constatat ca boala celiacă, atunci când este netratată, este asociată cu tulburări de reproducere, avorturi spontane și menopauza precoce.
Concluzie: există o mulțime de cercetări, care arată că un sistem imunitar precar are un impact sever asupra abilității unei femei de a rămâne însărcinată.
Ce se poate face pentru a obține sistemul imunitar sub control?
》Verificați anticorpii tiroidieni, pentru a exclude bolile tiroidiene autoimune: TSH, FT4, FT3, RT3, ATPO, Autoanticorpii îndreptaţi împotriva receptorului pentru TSH (TRAb), Antitiroglobulina. Tiroidita Hashimoto este uneori asociată cu alte boli autoimune: boala Addison (insuficiența suprarenaliana), diabet zaharat de tip 1, hipoparatiroidism, vitiligo, anemia pernicioasa, boli ale țesutului conjunctiv (de exemplu poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, sindromul Sagren) și sindromul Schmidt (boala Addison, diabet zaharat și hipotiroidism secundar tiroiditei Hashimoto).
》 Măsurarea glicemiei dimineata, de obicei pe nemâncate, dar poate fi recoltată din sânge la orice oră dacă individul nu a mâncat, testul oral de toleranță la glucoză (TTOG), se bea o soluție de glucoză și se măsoară nivelul glicemiei la 2 ore de la ingestie. Alte teste care ajută la punerea diagnosticului de diabetul zaharat, măsurarea nivelului de hemoglobina A1c, a hemoglobinei glicozilate (glucohemoglobina)
Deşi pe piaţă sunt disponibile teste care detectează atât autoanticorpi de tipul IgA (imunoglobulina A) cât şi IgG (imunoglobulina G), testele pentru anticorpi IgA sunt mult mai specifice şi, de aceea, sunt folosite aproape exclusiv numai acestea. IgG şi IgA sunt două dintre cele cinci clase de proteine-anticorpi pe care sistemul imunitar le produce ca răspuns la o ameninţare percepută. IgA este anticorpul primar din secreţiile gastro-intestinale.Testele pentru anticorpul IgG pot fi solicitate dacă o persoană are un deficit de IgA.
Această stare apare la aproximativ 2-3% dintre persoanele cu boală celiacă şi poate duce la rezultate fals negative ale testului.
- clasa de anticorpi tip IgA împotriva transglutaminazei tisulare (anti-TTG): transglutaminaza tisulară este o enzimă care provoacă legarea încrucişată a anumitor enzime. Testul sanguin Anti-TTG, IgA este cel mai sensibil şi specific pentru boala celiacă, dar poate da rezultat negativ la copiii sub 3 ani. Testul pentru clasa IgG anti-TTG poate fi solicitat ca alternativă la cei care au o deficienţă de IgA. Deşi numele acestor teste conţine şi cuvântul „ţesut”, ele folosesc probe de sânge pentru evaluare.
- Testul pentru anticorpi anti-gliadină (AGA) din clasele IgG şi IgA: gliadina este parte din proteina glutenică ce se găseşte în grâu (proteine similare se găsesc în secară, orz şi ovăz). AGA este un autoanticorp îndreptat împotriva componentei gliadine.
- Imunoglobulina cantitativă A (IgA): test utilizat pentru a determina dacă pacientul are deficit de anticorpi IgA şi dacă trebuie să fie efectuate teste din clasa IgG.
- Anticorpi ai peptidei de gliandina deamidata (DGP), IgA: testul Anti-DGP este relativ nou şi poate da rezultate pozitive la unele persoane cu boala celiacă, care sunt anti-TTG negative, inclusiv la copii cu vârste mai mici de 3 ani.
- Anticorpi anti-endomisiali (EMA) din clasa IgA: endomisiumul este stratul subţire de ţesut conjunctiv care acoperă fibrele musculare individuale. Anticorpii anti-endomsiali sunt produşi de organism ca reacţie la deteriorarea în curs de desfăşurare a mucoasei intestinale. S-a constatat că substanţa detectată în acest test este tTG. Aproape 100% dintre pacienţii cu boală celiacă activă, şi 70% dintre cei cu dermatită herpetiformă (o altă afecţiune gluten-sensibilă care provoacă apariţia de vezicule pe piele şi senzaţia de mâncărime şi arsură) vor avea rezultate pozitive pentru anticorpii anti-EMA din clasa IgA. Acest test este mai dificil de efectuat şi de interpretat în mod corespunzător, în comparaţie cu testul pentru anticorpi anti-tTG.
- Anticorpi anti-reticulinici (ARA) din clasa IgA: anti-ARA nu este la fel de specific şi sensibil ca şi ceilalţi auto-anticorpi. Se găseşte la aproximativ 60% dintre pacienţii cu boală celiacă şi la aproximativ 25% dintre pacienţii cu dermatită herpetiformă.
- Anticorpi anti-actinici (F-actin) de clasa IgA: testul pentru anticorpi F-Actin poate indica prezenţa unei distrugeri intestinale avansate.
Este important să se țină cont de faptul că , dacă nu aveți acești anticorpi, ai putea avea totusi o problemă cu glutenul. Cel mai bun mod de a determina dacă aveți o problemă cu consumul de gluten este de al elimina din dieta în întregime timp de 6 luni și apoi reintroduce și notați modul în care vă simțiți.
Regula mea: dacă vă simțiți mai bine fără gluten, nu-l mai consumați.
Mănâncă pentru imunitate optimă.
Alimente dense și bogate în antioxidanți organici, substanțe nutritive și evită alimentele prelucrate, ambalate, produsele din soia și gluten. Asigurați-vă că mâncați un mic dejun pe bază de proteine (cu 20 până la 30 de grame de proteine), la prima oră și gustări pe bază de proteine la fiecare două-trei ore.
Practică iubirea de sine.
Ia-ți timp în fiecare zi, pentru tine, pentru a regla modul în care te tratezi. În fiecare zi fa o listă de cinci lucruri pe care le iubești sau i-a o pauză de meditație de cinci minute și practică respirația de „dragoste” cu corpul tău, la fiecare inhalare și elibereaza emoțiile negative, odată cu expirația.
Suplimentează zilnic cu probiotice.
Probioticele sunt bacteriile bune din tractul digestiv. A lua un supliment de probiotice ajută la menținerea echilibrului natural al bacteriilor bune și cele rele din corpul tău, îmbunătățește digestia și stimulează sistemul imunitar.
Încorporează aceste sfaturi în viața de zi cu zi și veți putea începe gestionarea sistemului imunitar îmbunătățind astfel starea generală de sănătate și fertilitate.
Sursa: mindbodygreen.com