Hashimoto o boală complicată și uneori traumatizantă
Cu toate acestea, m-a învățat câteva lecții utile despre mine și corpul meu.
1. Asculta-ti corpul.
Corpul tău îți va spune când ceva este greșit; nu-l ignora! Dacă nu începeam să îmi pierd parul, nu realizam de instabilitate mea emoțională sau oboseala imbatabilă.
Da, lucrurile superficiale au fost prima mea realizare. Nu încercați să „le dați afară.“
Și nu fi impasibil când vă simțiți neobișnuit doar pentru că nu sunt probleme „serioase“.
2. Răbdare.
Rezultatele se văd în timp, nimic în viață nu se obține repede, fie că este vorba de exercițiile fizice sau o alimentația sănătoasă. Rezultatele testelor mele de sânge au fost progresiv mai bune, dar au fost lente.
Corpul meu trecea printr-o mulțime, mult mai multe lupte decât ar fi trebui să fie. Aceste rezultate mi-au adus o mică măsură de răbdare, o virtute ce a lipsit în viața mea de până acum.
Un pahar de supă de oase, consumul de ulei din nucă de cocos, renunțarea la gluten și un arsenal de suplimente vindecatoare.
Am ajuns să realizez că nu se pot avea rezultate peste noapte. Am realizat, de asemenea, să nu te superi pe oameni atunci când îți spun „Dar te simti bine?“.
3. Un sistem de sprijin este esențial.
Există iad, dacă treci prin asta singur. Au fost atât de multe momente când am fost mângâiată în timp ce am plâns când nu aveam energie și momente când prietenii au încercat rețete fără gluten și mi-au dat idei.
Ideea este, că avem nevoie de oameni.
Confruntarea de unul singur doare atât de mult și o boală autoimună nu este o excepție.
Sunt o fată curajoasă pentru lume , dar fațada este dificil de menținut. Având în jurul tău oameni de valoare care ascultă și te îngrijesc cu adevărat, asta face diferența.
4. Fii recunoscător.
Știu că sună moralizator, dar ascultă-mă. M-am plâns zi de zi de părul meu că era sălbatic: creț, fir gros și lung.
Acum, mă plâng că nu am ce spăla și evit perierea, pentru că trag de el în mod inevitabil și cade. Tot ce spun este, să fim recunoscători pentru lucrurile mici pe care le facem și le avem.
Părul meu mare a fost întotdeauna o parte din ceea ce sunt și pierderea lui a fost sfâșietoare.
Este superficial? Probabil. Cu toate acestea, regret cu adevărat fiecare secundă de plâns că părul meu nu era drept sau strălucitor și mă plângeam de umiditatea din cauza căreia se încrețea.
Deci, înainte de a trece câțiva ani și sa ajungi să regreți altceva, am de gând să vă spun să fiți recunoscători. Sunt recunoscătoare pentru noua relație pe care o am cu corpul meu.
L-am tratat cu mult mai mult respect acum de când am Hashimoto. Fac efort fizic, mănânc corect (în cea mai mare parte) și pot spune acum imediat când ceva în interiorul meu nu este sincronizat.
5. Mai multe alimente organice decât alimente procesate
Trecând la fără gluten a fost un punct de cotitură pentru mine. Nu numai că a trebuit să renunț la gluten, dar, de asemenea, am eliminat mai multe produse alimentare procesate pe care le mâncam anterior.
Cinci luni de zile de asimilat alimente reale, nutritive (ocazional Cadbury) a contribuit cu siguranță la sănătatea mea, s-a îmbunătățit.
De obicei, e foarte simplu. Verdeturi, carne, pui, fructe, orez și fructe cu coajă lemnoasă alcătuiesc majoritatea alimentelor din dieta mea.
Pentru a păstra dulcele , am folosit o carte de bucate savuroasă, pentru rețete sănătoase. Boala Hashimoto este o parte din cine sunt. Multe dintre deciziile mele depind acum ce efect vor avea asupra sănătății mele:
- Când boala Hashimoto nu este „suficientă“ pentru explicarea Oboselii mele către alte persoane
- Ceea ce doresc eu este ca prietenii mei de familie să știe despre viața mea de zi cu zi cu Hashimoto.
Simt o durere, dar sunt conștientă.
