Întreaga activitate a organismului nostru este coordonată de hormoni – substanțe chimice pe care glandele endocrine le produc și le trimit în circuitul sanguin, pentru a regla funcționarea celulelor, a țesuturilor și organelor.
Aflăm mai multe despre hormoni din reclamele la produse farmaceutice (hormoni sintetici), decât din surse medicale directe, așa cum ar fi preferabil.
Chiar și așa, știm totuși că hormonii sunt substanțe extrem de puternice – în doze foarte mici produc efecte foarte mari. De aceea sunt și de dorit, și de temut. Menținerea echilibrului hormonal și „starea de bine” clinică sunt mizele majore ale medicului, când studiază fișa fiecărui pacient.
Hipofiza și Epifiza (glande endocraniene), Hipotalamusul (situat la baza creierului), Tiroida și Paratiroidele (în zona anterioară a gâtului), Glandele suprarenale (fiecare cu Corticosuprarenaăa și Medulosuprarenală, poziționate deasupra rinichilor), Glandele Sexuale (ovarele și testicolele), Pancreasul endocrin, Timusul, Placenta
O serie de factori de risc pregătesc terenul pentru viitoare dezechilibre endocrine. Sunt, ca în marea majoritate a bolilor cu care ne confruntăm, factori pe care stă în puterea noastră să îi evităm, dar și ”factori fatalitate”.
Pentru a ține sub control glandele endocrine și a preveni afecțiunile hormonale, trebuie să ții legătura în mod constant cu medicul tău de familie: să mergi la consultațiile periodice și să îți faci analizele. Iar dacă este cazul, să faci și pasul următor: control la un medic specialist în endocrinologie și investigații specifice.
Din momentul în care este diagnosticat un dezechilibru hormonal, este pusă în funcțiune schema de tratament. Care debutează, de regulă, cu administrarea de hormoni sintetici. În cazuri mai complicate, se apelează și la intervenții chirurgicale sau radioterapie.
Nu dramatiza, dar nici nu te culca pe o ureche – ”lasă că trece!”. Când hormonii fac tumbe, poate fi ceva minor – cum se întâmplă de cele mai multe ori -, sau poate fi vorba despre o disfuncție endocrină serioasă care, neidentificată și netratată, ajunge să îți pună viața în pericol.
Există o legătura între boala Hashimoto și Reproducere? Ce au în comun femeile cu boala Hashimoto? De multe ori, ele luptă cu infertilitatea și cu avortul spontan. Prin abordarea potențială a disfuncțiilor sistemului imunitar asupra celulelor T, scopul nostru este de a reconstrui noi celule T neinfectate prin protocolul imunitar de echilibrare, care ar îmbunătăți […]
Fibroamele uterine, numite și mioame, sunt tumori benigne. Se formează în mușchiul uterului (prin proliferarea celulelor musculare din peretele uterului). Fibromul uterin este cea mai frecventă tumoră benignă care se dezvoltă în stratul muscular al uterului. Apariţia şi dezvoltarea fibromului uterin se desfăşoară în decursul perioadei reproductive a femeii, nivelurile hormonale semnificativ ridicate din această […]
Ce este perimenopauza? Perimenopauza este, pe scurt, opusul pubertății. La pubertate, ovarele își încep anii de reproducere. Creierul și ovarele încearcă să lucreze împreună pentru a coordona un ciclu lunar, iar adesea primii ani de reproducere sunt instabili hormonali. În perimenopauză, relația creier-ovare începe să se termine. Ovarele își închid porțile, dar creierul continuă să […]
Progesteronul este un hormon sexual feminin ce este produs în principal în ovare după ciclul ovulației in fiecare lună și joacă un rol important atât în timpul sarcinii, cât și în ciclul menstrual. Pe lângă reglarea ciclului menstrual, progesteronul pregătește uterul femeii pentru sarcină prin îngroșarea mucoasei uterului în pregătirea pentru un ovul fertilizat. Când […]
