Creșterea bolilor autoimune

Boala autoimună apare atunci când sistemul imunitar al organismului provoacă un atac împotriva propriilor țesuturi. Se estimează că 50 de milioane de americani suferă de o boală autoimună, iar numărul este în creștere. Pentru a oferi o perspectiva asupra acestei crize de sănătate: 1 din 7 persoane pe care le întâlnești se confruntă cu boală autoimună. Boala autoimună din America, depășește atât cancerul (9 milioane) cât și bolile de inimă (22 milioane). Boala autoimună este principala cauză de deces la femeile sub 65 de ani. Știința a recunoscut că sunt peste 150 de forme de boală autoimună. Și în țările occidentale, boala autoimună a crescut într-un ritm alarmant.

Această boală a zilelor noastre moderne poate afecta orice organ din corp. S-ar putea să recunoști unele dintre aceste forme mai comune de autoimunitate după nume:

Artrita reumatoidă – determină inflamația articulațiilor care duce la umflare, durere, rigiditate, slăbiciune și, în final, disfuncție inactivă.

Diabetul de tip I – Sistemul imunitar atacă celulele din pancreas responsabil de producerea insulinei provocând o creștere a glicemiei.

Scleroza multiplă – Sistemul imunitar atacă izolația din jurul nervilor (mielină) ceea ce duce la dureri nervoase, ceață în creier, pierderea memoriei, dureri musculare, slăbiciune musculară și poate în cele din urmă incapacitatea unei persoane de a merge.

Psoriazis /Artrită psoriazică – provoacă o inflamație cronică în articulații și pe piele.

Hashimoto (hipotiroidism) – Atacă Tiroida ducand astfel reducerea funcției metabolice, oboseală, dureri musculare, vindecare lentă și o serie de alte simptome bazate pe hormonii tiroidieni.

Boala celiacă – provoacă leziuni la nivelul intestinului subțire și duce la malabsorbția vitaminelor și mineralelor. Poate fi fatala dacă este lăsata netratata.

Boala Crohn – Această boală provoacă inflamații în partea dreaptă a intestinului gros. Simptomele tipice includ diaree cronică, sânge în scaun și oboseală fizică din cauza malnutriției.

 Colita ulcerativa – Boală autoimună care se manifestă ca inflamație și ulceratie a colonului pe partea stangă.

Lupus (SLE) – O afecțiune autoimună care provoacă inflamații și erupții cutanate, erupție în formă de fluture pe față, precum și leziuni la rinichi, inimă și creier.

Există multe alte tipuri de boli autoimune, iar aceste boli au toate aceleași origini. Medicii din sistemul medical convențional de astăzi sunt concentrați pe utilizarea medicamentului pentru a suprima simptomele. Aceste medicamente includ AINS, steroizi și medicamente care suprimă imunitatea. Din păcate, aceste medicamente nu se referă la cauzele de bază ale autoimunității. Aceste medicamente pot avea complicații grave și reacții adverse care includ un risc crescut de sângerare gastrică, ulcer, risc crescut de infecție, diabet și chiar cancer. Vestea bună este că știm, de fapt că majoritatea declanșatorilor bolilor autoimune sunt legați de dietă și stil de viață.

Luați în considerare următorul citat de la cercetători:

” Într-adevăr, în ultimele decenii, schimbările semnificative în obiceiurile alimentare occidentale, mediul înconjurător, expunerea la poluare, mediul toxic și stresul, au dus la o creștere a bolilor autoimune (1).”

Există patru declanșatori bine cunoscuți și stabiliți științific pentru Autoimunitate. Mai simplu spus, acestea sunt: 

• Alimente

• Chimicalele/Aditivi

• Dezechilibre microbiene (bacterii, paraziți, fungice, virale)

• Deficiență nutrițională

• Stresul excesiv ar putea fi, de asemenea, considerat un factor, deși stresul în sine este rar responsabil numai pentru bolile autoimune. Am discutat în profunzime despre toate aceste declanșatoare. Vom dezvolta și în alte articole.

Conexiunea dintre Gluten și Boala Autoimună

Glutenul este o cauză foarte cunoscută și cercetată pentru boala Celiacă. În plus, cercetările au arătat că o dietă fără gluten poate ajuta de fapt la îmbunătățirea altor forme de boală autoimună.

Studiile au arătat că o dietă fără gluten poate îmbunătăți rezultatele pentru următoarele forme (2,3,4,5,6,7):

Boala renală : glomerulonefrită proliferativă a membranei, nefropatia cu Imunoglobuline IgA

Afecțiuni hepatice: hepatită autoimună (boală hepatică grasă)

Boala neurologica și cerebrală : neuropatie periferică, sindromul Guillain-Barre, Miastenie Gravis, Miopatie (dureri musculare), Schizofrenie, Ataxie cerebeloasă, Vertij, boala Ménière, Depresie, ADD /ADHD și Autism.

Boli de inimă: miocardită autoimună, cardiomiopatie dilatată

Afecțiuni ale pielii: vitiligo, psoriazis, eczemă, dermatită herpetiformis, epidermoliză bullosa, pemphigus vulgaris, alopecia areata, boala IgA liniară, vasculită cutanată, eritem nodosum și eritem elevatum diutinum dermatomiozită și urticarie cronică (urticarie).

Boala hormonală (endocrina): Diabet zaharat Tip 1, Addison, Hashimoto, Grave’s,

Tulburări ale sângelui: Anemie hemolitică / aplastică, leucopenie, trombocitoză, anemie, aplazie a celulelor roșii pure, purpura trombocitopenică (TPP), deficit de IgM, deficiență de IgA

Boli gastro-intestinale: GERD, esofagită eozinofilă, gastrită, IBS, colită ulcerativă și boala Crohn.

Boala ochilor: Uveită

Boli reumatologice: Poliartrită reumatoidă, Lupus, Artrită reactivă, Spondilită anchilozantă, Artrită psoriazică, polimiozită, polimialgie reumatică, boală de țesut conjunctiv nediferențiat, fibromialgie și sindrom de picioare neliniștite. Dacă vă luptați să găsiți ajutor și nu ați încercat să mergeți fără gluten, s-ar putea să lipsească una dintre cele mai importante piese ale puzzle-ului pentru a vă rezolva inflamația de bază și problema imunitară. De altfel, mii de cazuri de autoimunitate intră în remisie doar prin schimbarea dietei. Sperăm că toți profesioniștii din domeniul medical care văd și tratează în mod obișnuit Bolile Autoimune, vor deveni mai educați asupra posibilității de eliminare a glutenului, care este un declanșator major pentru toate formele de autoimunitate, nu doar pentru boala celiacă … și prin această recunoaștere, să ofere o dietă fără gluten ca recomandare standard de îngrijire, vindecare și sănătate

. Referințe medicale: Aaron Lerner , Patricia Jeremias și Torsten Matthias , „ Incidența lumii și Prevalența bolilor autoimune este în creștere . ” International Journal of Celiac Disease , v ol . 3 , nr. 4 ( 201 5) : 151 – 155 .

Aaron Lerner, Ajay Ramesh & Torsten Matthias (2018) A merge fără gluten în boli autoimune non-celiace: ingredientul lipsă , Expert Review of Clinical Immunology , 14:11, 873-875.

Lerner, Aaron & Ramesh, Ajay & Matthias, Torsten. (2017). Bolile autoimune non-celiace sunt sensibile la dieta fără gluten? . Revista internațională a bolilor celiace . 5. 164-167. 10.12691 / ijcd-5-4-6.

Oliveira, F. Gluten și Neuroimunologie. Asociere rară cu Myasthenia Gravis și literatura Review Rev Assoc Med Bras (1992). 2018 Apr; 64 (4): 311-314.

Badsha, H. Rolul dietei în influențarea activității bolii artritei reumatoide .Deschideți Rheumatol J . 2018 Feb 8; 12: 19-28.

Rodrigo, L, și colab. Manifestări cutanate și mucoase asociate cu boala celiacă . Nutrienți. 2018 21 iunie; 10 (7).

Limketkai, BN și colab. Prevalența și factorii asociați cu sensibilitatea la gluten în bolile inflamatorii ale intestinului. Scand J Gastroenterol . 2018 Feb; 53 (2): 147-151

Traducerea Echipa Tiroida România 🇷🇴